Rețeaua de interese care îl leagă pe noul patron al PRO TV, Petr Kellner, de orbita Kremlinului

Magnatul Petr Kellner (55 de ani), cel mai bogat om din Cehia, este decis să-și construiască un imperiu media odată cu achiziționarea grupului Central European Media Enterprises (CME), proprietarul PRO TV și al altor televiziuni din estul și centrul Europei. Numai că CV-ul de business al miliardarului vine la pachet și cu unele aspecte dubioase, în special pe „meridian rusesc”.

Kellner are deja o ancoră aruncată în economia românească, prin intermediul fondului său de investiții PFF Group, în principal în domeniul imobiliar. Fondul a cumpărat sediul ING Bank şi complexul Metropolis Center, ambele din Bucureşti. Dar debutul în România a avut loc în 2006, când miliardarul a intrat în acţionariatul băncii Romexterra, controlată pe atunci de Sorin Ovidiu Vântu, indirect, prin Liviu Luca, șeful sindicatelor din Petrom. Petr Kellner a făcut afaceri și cu Ovidiu Tender, la începutul anilor 2000, când a deținut un pachet majoritar de 71% în compania de asigurări Ardaf.

În Cehia, magnatul se numără printre „patricienii” din cercul intim al președinelui Milos Zeman, una dintre goarnele Kremlinului din Grupul de la Vișegrad, a cărui ascensiune la șefia statului a fost propulsată de fondurile companiei Lukoil.

În 2014, Kellner și Zeman au provocat un scandal politic după ce presa a scris că președintele ceh se întorsese dintr-o vizită de stat în China cu un avion privat închiriat de magnat.  

Deși în viața publică a încercat constant să fie un adept al discreției, există o sumă de detalii care îl plasează și pe el în loja oligarhilor.

Accesul în Rusia

Îmbogățit în valul privatizărilor sălbatice din 1990 sub aripa protectoare a fostului președinte Vaclav Klaus, Petr Kellner și-a făcut intrarea pe piețele din Rusia cu Home Credit.

În 2011, Kellner devenise deja cel mai mare furnizor de împrumuturi, deținând o cotă de 27% din acest sector. Grupul său de investiții PFF a deținut și 29,9% din pachetul de acțiuni al Okritie FC Bank, cândva cea mai mare bancă comercială din Rusia, ajunsă însă în faliment.

În această vară, Kellner și-a vândut pachetul de acțiuni (4,5%) de la Polymetal, producător de aur și argint din Rusia. Miliardarul are, de asemenea, și afaceri profitabile în agricultură, prin intermediul Rav Agro-Pro, o companie-mamut care deține monopol pe solurile bogate în cernoziom din sud-vestul Rusiei europene.

Este greu de crezut că o asemenea anvergură în economia din Rusia poate fi atinsă fără un sprijin politic solid.

Ofițer KGB?

Potrivit relatărilor din presa cehă, Petr Kellner nu a debutat în afaceri de pe pozițiile vitrege ale unui anonim, ci pe un teren gata bătătorit de tatăl său, Josef Kellner, bănuit a fi în anii comunismului cehoslovac „păpușarul” de la Moscova al COMECON (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), grupul de cooperare economică din blocul sovietic, cuplat imediat după 1990 la pârghiile principale ale privatizărilor din Cehia. Alte voci susțin că tatăl său ar fi fost, de fapt, doar un simplu ospătar. Mai există și varianta că Josef Kellner ar fi lucrat într-un institut de cercetare.

Potrivit OSW, Petr Kellner se află și printre oamenii de afaceri care în ultimii ani au făcut un lobby intens la Praga pentru întărirea relațiile comerciale cu Rusia și China. De altfel, Kellner este finanțatorul a două echipe de fotbal din China: Beijing Sinobo Guoan F.C. și Tianjin TEDA F.C.

Din 2014, președintele ceh Milos Zeman a vizitat de patru ori China cu diverse interese economice, iar beneficiarul tuturor acestor deplasări a fost Petr Kellner. La ora actuală, 55% din valoarea creditelor acordate de Home Credit provin de pe piața chineză, subliniază OSW.

În 2016, în capitala Cehiei a avut loc un incident în timpul unei vizite efectuate de președintele chinez Xi Jinping. Forțele de ordine au intervenit, folosind forța brută, împotriva unor manifestanți care se adunaseră ca steaguri ale Taiwanului și Tibetului pentru a-l huidui pe liderul de la Beijing în momentul în care limuzina sa se îndrepta spre Castelul din Praga, în care se află reședința prezidențială. În bătaia generală izbucnită s-au avântat și chinezi veniți să îl aplaude pe Xi Jinping.

După „curățarea” drumului și blocarea altor artere, convoiul prezidențial s-a îndreptat spre Castel pe Str. Evropska.

Cine a avut puterea de decizie în acest caz? Petr Kellner, potrivit declarațiilor unuia dintre apropiații săi.

„Încă nu pot să cred că i-a fost cedată lui Petr Kellner puterea de a închide principala arteră” de trafic din Praga, a declarat un avocat care a lucrat la mai multe dintre contractele miliardarului, citat de publicația de sport The Blizzard.

Un an mai târziu, Curtea municipală din Praga a stabilit că intervenția forțelor de ordine fusese ilegală.

Despre noul patron al PRO TV circulă și zvonul că ar fi fost agent StB (securitatea din Cehoslovacia) sau chiar ofițer KGB.

Institutul „Vaclav Klaus”, catapultă a teoriilor anti-UE

Magnatul nu a uitat ajutorul primit la început de drum din partea lui Vaclav Klaus. În prezent, Kellner este cel mai darnic finanțator al Institutului „Vaclav Klaus”, el fiind chiar fondatorul instituției, în 2012. Misiunea institutului este aceea de a „disemina opiniile politice ale lui Vaclav Klaus”, precum și „libertățile individuale” și „economia de piață”, se arată pe site-ul think tank-ului.

Institutul este, de fapt, o pepinieră de teorii eurosceptice și politici autoritariste arondate conceptului de „democrație controlată”, totul sub umbrela „strategiei klausiene” și a ideologiei eurasianismului. Cu alte cuvinte, un think tank pe placul putinismului.

Dar ce este „strategia klausiană”? A fost patentată de Vaclav Klaus și reprezintă esența puterii politice sub comanda sa, arhitectura oligarhatelor postcomuniste din Cehia, bazate pe filosofia socialismului bancar.

Strategia klausiană, care marcat începutul anilor 1990, includea „reticență fiscală și monetară, privatizări accelerate, cadru legal intenționat slab și controlul finanțelor, precum și absența unei politici industriale pozitive”, aflăm din studiul Marketing Strategies for Central and Eastern Europe (autori: Stewart Arnold, Petr Chadraba și Reiner Springer). Acesta este ambientul social în care Petr Kellner a făcut primii pași în afaceri.

La jumătatea anilor 1990, modelul economic forjat de Vaclav Klaus se prăbușea în vacarmul unor scandaluri uriașe de corupție. Dar volta luată de Kellner și-a continuat neabătută traiectoria. Viitorul îi promitea doar succese pe linie.

„Procesul de privatizare din anii 90 a îmbogățit numeroși oameni de afaceri. Guvernul Klaus a privatizat compania cehă de asigurări, care este în continuare cea mai mare din țară. A fost privatizată pentru un preț de nimic și într-un mod foarte ciudat. Tipul care a cumpărat-o (Petr Kellner – n.r.) are o afacere uriașă în Rusia. A înființat Institutul Vaclav Klaus”, explica în 2015, într-o investigație realizată de portalul DELFI, Robert Basch, directorul sucursalei din Praga al Open Society Fund, o rețea internațională de granturi fondată de magnatul George Soros.

„Fabrica de trolli”

Odată cu achiziționarea CME, care include și Pro TV România, Kellner preia și alte active media ale companiei în Europa de Est și Europa Centrală, cum ar fi bTV (Bulgaria), Nova TV (Cehia), Kanal A și Pop TV din Slovenia. Interesele de afaceri ale miliardarului vizează și sectorul telecom. PFF are în prezent participații și în rețeaua națională cehă CETIN, în O2 Cehia și Telenor, care operează în Ungaria, Bulgaria, Muntenegru și Serbia.

Într-o analiză publicată în Bulgaria Analityca, Ilian Vassilev, de la Center for Balkan and Black Sea Studies, scrie că Petr Kellner ar controla și o „fabrică de trolli” din Bulgaria, ca parte a unui plan al Kremlinului de a schimba politica externă bulgară de pe vectorul UE-NATO spre orbita Moscovei.

Petr Kellner este menționat și în scandalul Panama Papers, fiind suspectat de evaziune fiscală prin companii off-shore. Numele său apare alături de cel al altui miliardar ceh, Daniel Kretinsky, supranumit „sfinxul ceh”, patronul echipei Sparta Praga și care deține în România Europa FM.

Kretinsky este cel mai mare acţionar în Czech Media Invest (CMI), companie care a cumpărat circa 4,1% din acţiunile ProSiebenSat.1 Media SE. CMI are o strategie simplă și eficientă: aceea de a se răspândi în cele mai mari companii media din Europa prin achiziționarea de pachete minoritare de acțiuni. Miliardarul a cumpărat în această primăvară și o „bucată” din Le Monde.

Cei doi miliardari nu împart doar topul Forbes. Ei au și legături de familie. Daniel Kretinski (44 de ani) este și iubitul fiicei lui Kellner, Anna Kellnerová (23 de ani), multicampioană la hipism, sportivă în echipa națională ecvestră a Cehiei.

Șapte miliardari cehi se află în prezent în topul Forbes al celor mai bogați oameni din lume, în frunte cu premierul de la Praga, Andrej Babis. Șapte miliardari îmbogățiți în anii tulburi de după Revoluția de Catifea și ale căror afaceri și-au înfipt adânc rădăcinile în sectoare-cheie din regiunea est și central-europeană: energie, imobiliare, sistemul bancar, asigurări și mass-media. Fluxuri de bani care miros a Vladimir Putin și Xi Jinping, căutând cu lupa state însetate de investiții străine directe.

Context

CME a anunţat, în martie, că analizează o potenţială fuziune sau vânzarea către un investitor strategic, parte a unui plan menit să maximizeze valoarea deţinerilor acţionarilor. CME operează o reţea de 30 de canale TV, în România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Slovenia.

CME acoperă 45 de milioane de telespectatori. În România, CME deține: PRO TV, PRO 2, PRO X, PRO GOLD, PRO CINEMA, PRO TV Internațional și PRO TV Chișinău. În Bulgaria: bTV, bTV Cinema, bTV Comedy, bTV Action, bTV Lady și Ring. În Cehia: Nova, Nova 2, Nova Cinema, Nova Sport 1, Nova Sport 2, Nova International, Nova Action și Nova Gold. În Slovacia: TV Markíza, Markíza International, Doma și Dajto. În Slovenia: POP TV, Kanal A, Brio, Oto și Kino.

Proprietarul PRO TV, grupul de media Central European Media Enterprises (CME), a obţinut în primele 9 luni venituri de circa 126,86 milioane dolari pe piaţa românească, în scădere cu 7,2% faţă de perioadă similară din 2018. Spre comparaţie, după primele 3 trimestre din 2018, compania a raportat 136,68 milioane de dolari în România. La un curs de schimb constant, veniturile CME în România au crescut însă uşor, cu 0,6%.